Fantasy World - The Epic Story

[Yazoo]

Xan stranuta dintr-odata ca si cum cineva l-ar fi pomenit. Se sterse la nas, uitandu-se derutat in stanga si in dreapta.
Zexius: "s-a intamplat ceva generale?" intreba acesta de sus. Cei doi se aflau pe o stanca inalta; Pe partea cealalta a ei se afla turnul.
Xanek: "nu...nu! nimic. probabil am prins una din bolile acelea umane! crede-ma sunt mai rele ca orice blestem undead!" incepu demonul sa rada. Zexius se uita un pic crucis la el, ridica umerii apoi continua drumul de-a lungul stancii. Dupa ceva timp, Zexius exclama obosit:
Zexius: "am si eu o intrebare daca nu te superi. de ce nu ne poti teleporta direct acolo? de ce trebuie sa urcam muntele asta nenorocit cam am putea sa ne pastram fortele pentru luptele ce vor urma?" zise acesta gafaind. Era clar ca purtatul acelei armuri grele isi spunea cuvantul.
Xanek: "imposibil!" raspunse acesta scurt. Zexius aproape ca aluneca de pe stanca.
Zexius: "nu vreau sa par nesimtit...dar ai incercat macar? sti tu...puff!" incerca acesta sa para convingator.
Xanek: *aruncandu-i o privire ciudata* "tu ce crezi? este un camp de energie aici care imi bruiaza simtul directiei. daca as incerca sa ma teleportez, draq stie unde as ajunge." spuse demonul depasindu-l pe prietenul sau.
Zexius: "aham...inteleg. deci, daca acest camp persista, puterea ta de teleportare este degeaba nu?" Xan aproape ca aluneca.
Xanek: "sa speram ca nu v-a fi cazul!" moflai acesta, continuand sa urce.

Dupa ceva timp, cei doi atinsera varful, gafaind vizibil epuizati. In vale, pe parea cealalta era maiestuasa structura. Cu nivelele superioare pierdute printre nori, turnul emana o aura malefica ce putea fi usor simtita de cei doi demoni. Din afara, arhitectura parea simpla si oarecum banala. Nicidecum impunatoare si complexa precum s-ar fi asteptat multi.
Zexius: "deci asta e Nekropolisul? sincer ma asteptam la mai mult. parca...parca ar fi ceva facut de oameni. probabil si e!" incepu el sa rada "probabil a fost facut pentru juma de pret!" continua acesta cu glume la adresa fortaretei. Insa se opri cand vazu cum Xan privea serios si rece inspre cladire, neschitand nici un sentiment. Acesta tusi dregadu-si glasul si se apropie. "acesta este sfarsitul calatoriei nu?" Xan zambi in sfarsit.
Xanek: "nicidecum prietene. depinde doar din ce punct de vedere te referi." Zexius intoarse capul mirat. "personal, prefer sa ma gandesc ca la un nou inceput!"
Zexius: *zambind la randul lui* "hmm...inteleg." In momentul acela Xan ii trase o palma peste spate, luand-o inainte la vale.
Xanek: "destul cu visarea...la treaba soldat!"

In scurt timp, o poarta imensa se afla in fata lor. Cu un stil aparte fata de restul turnului, usa impunatoare parea mai mult o proba decat o cale de intrare. Rugina indica ca aceasta n-a mai fost folosita de mult timp. Zexius se apropie de poarta, o atinse cu mana cercetand-o cu prvirea. Ciocani de cateva ori in ea.
Zexius: "hah..floare la ureche!" ranji acesta. Se dadu cativa pasi in spate, isi roti umeri si gatul...apoi inainta cu viteza spre usa. "YAAAAA!!!!" boom! Lovi acesta violent usa, care insa nu se misca. Zexius se dadu un pic in spate mirat. In momentul acela, pamantul incepu sa se cutremure; pietre incepura sa se desprinda din paretele ce inconjura poarta, cazand pe pamant sfaramandu-se. Cei doi se dadura ceva mai in spate. Nu trecu mult, si intreaga poarta, se darama ca o piesa de domino spre interior, lasad in urma un imens nor de praf. Zexius acum se uita si mai mirat. Xan isi plesni o palma peste fata.
Xanek: "este si asta o idee sa sti! il omoram pe Kron daramandu-i casa in cap...insa sa ramanem totusi la planul original." zise acesta dand din cap a negare. Cand praful se risipi, cei doi pasira inuntru.

[andemon]

dupa ce fugise ceva vreme, ken ajunse in sfarsit la abza turnului kre se inaltase, inconjurat de norii stacojii. desi nu avea certitudinea k aici va gasi ceva, el nu putea ignora edificii kre apar brusc, de nicaieri. ken isi rari pasul pe masura ce se apropia de baza turnului.
"acum ar trebui sa gasesc o intrare sau ceva...sper k nu e iar vreun labirint complex...ma doare si asa capul de la lipsa de mancare..."
ken observa o usa la baza turnului si inainta pt a intra. insa, privind mai cu atentie, vazu k de jur imprejurul bazei, nenumarate usi stateau semideschise, invitand parca intrusii sa intre.
"eh...asta e buna. banuiesc k numai anumite usi duc unde trebuie iar restul....cred k metoda asta nu o sa mearga. nu am rabdare sa le incerc pe toate!"
ken privi apoi in sus. observa forma turnului. acesta, asemeni cladirilor vechi babiloniene, nu avea zidul drept ci, dupa ce se trecea de cate un etaj, diametrul cladirii se ingusta, creand o margine de un metru cel putin la fiecare ingustare.
"cum ziceau chinezii...cea mai scurta distanta intre doua puncte este o linie dreapta...."
ken isi lua avant si incepu sa alerge spre zid. marind viteza din ce in ce mai mult, el sari pe zid si incepu sa urce vertical. ajunse la prima margine, o sari si continua in acelasi fel. sari si peste a doua margine, insa atunci, de nicaieri, doua siluete inaripate aparura langa el. "ce....?" ken nu avu timp sa se mire...doua lovituri de sabie ii atinsera umarul si spatele, el se impiedica si cazu drept in jos. o a treia silueta tinti cu o arbaleta spre el si trase. sageata ii trecu prin partea dreapta a pieptului. "ah!" ken lovi pamantul cu putere....trei voci se auzira...."o prada buna...." "ce nesabuit....se pare k nu stie de noi..." "dar va afla, dupa ce il servim la cina...." vocile feminine stridente incepura apoi sa chicoteasca in mod grosolan.
"nu vorbiti va rog de mancare...si asa mi-e pofta..."
cele trei siluete privira in jos. ken se sprijini in umeri, isi facu vant si se ridica in picioare. se uita apoi la sageata din pieptul sau..."stiti...dak nu as fi fost spirit, m-as fi suparat tare rau k mi-ati stricat hainele..." el trase cu putere de sageata, kre iesi din piept, urmata de o urma de sange. ken arunca proiectilul si privi spre cele trei. erau trei femei, cu aripi de vultur, inarmate si acoperite de armura in zona bustului lor generos. "harpii....?!" se mira baiatul. "deci...stii ce suntem...si tot mai vrei sa incerci sa urci?" "de fapt....sunt curios ce gust ati avea, cu niste sos si servite langa piure..." "ce?! salbaticule! vino aici si spune asta!"
ken se repezi iar spre turn, si incepu acelasi urcus k inainte. cele trei se avantara in jos pt a-l opri. prima lovi cu sabia, insa ken se dadu la o parte, ii prinse mana, ii franse incheietura si o arunca in cealalta harpie kre voia sa il strapunga pe ken cu lama ei. ea isi lovi sora, si in timp ce privea uimita la isprava sa, ken sari deasupra ei si le lovi pe ambele cu pumnii impreunati, aruncandu-le la sol. "nu! pitic obraznic!" suiera cealalta gardiana. ea il tinti pe baiat si trase doua sageti. ken le prinse pe amandoua in maini. "si acum k ai mainile ocupate..." ea tinti spre capul baiatului, insa arbaleta ii fu zburata din mana de propria sageata aruncata de ken. urmatoarea sageata ii trecu direct prin cap si a treia harpie se prabusi si ea.
ken rasufla usurat. "bine k erau numai trei...si asa am avut noroc...dak nu le luam prin suprindere...." ken se uita sa isi continue urcusul, insa atunci, turnul incepu sa se cutremure. din etajele superioare, zeci de harpii iesira bruscu si acoperira cerul cu bataile lor de aripi. si acolo, deasurpa tuturor, statea in aer Regina, mai mare si mai voluptoasa decat toate progeniturile ei.
"hmmm...imi placi...o sa ai gust bun...noi harpiile mancam rar, dar ne bucuram de prada noastra...asa k fii cuminte si mori!" suiera vocea reginei.
"una...doua....trei....ah! stati pe loc sa va numar si eu! eh...oricum nu cred k va lasati asa usor....hai la cina, frumoaso!"
ken isi incepu iar urcusul...insa bestiile atacara toate deodata. se ingramadira toate in jurul baiatului, lovind in nestire cu sabiile lor. dandu-se la o parte, ele vazura ca nu lovisera nimic. profitand de uimirea provocata de iluzia sa, ken ataca. lovi doua dintre ele cu pumnii, apoi sari, si lovi alte doua cu picioarele. harpiile ii aflara repede pozitia si navalira iar. ken sari in directia lor, se prinse de una din ele, ii franse coloana cu o lovitura si apoi sari pe alta, procedand la fel. ken sarea acum de la bestie la bestie, nimicindu-le in aer, profitand de ingramadeala lor. "10 gaini...11 gaini...12 gaini...eh, asa mai merge, acum pot sa va numar usor...." ken sari in sus, le prinse de par pe ultimele doua harpii, si le sfarama capetele lovindu-le una de alta. apoi sari pe marginea turnului.
deodata, insa, un zgomot asurzitor il pironi pe ken, kre se lasa in genunchi si isi puse pana la urechi. regina se apropie de el..."bietul de tine...ai obosit? nu e nimic...mie imi place carnea mai moale." "ah! soro....mai usor cu zberatul....dereglezi migratia balenelor...ah! ce atac e asta?!" "ultima ta dorinta e sa stii...fie...e energie demonica concentrata in sunet pur...nu numai k paralizeaza inamicul, dar poate si distruge materie..."
"energie demonica zici...mersi...diviner!" ken fu acoperit de aura divina, pe kre o concentra in jurul urechilor. regina ataca din nou cu urletul ei, insa ken ramase neclintit, zambind..."ce e? gata cu concertul?"
ea se incrunta, si se repezi suierand spre turn. ken incepu si el sa fuga...sunetele reginei nu ii mai afectau urechile, dar impactul lor se vedea cu ochiul liber pe turn, kre se sfarama in locurile unde era atins. ken se opri brusc, regina il tinti si elibera un urlet mai puternic k celelalte...marginea turnului fu sfaramata instantaneu. privind prin fum, regina vazu....acolo statea ken, nemiscat. "deci am ratat...?"
de deasupra sa baiatul ii zise..."da...dar e mai rau decat crezi.." ken o apuca de gat, se rasuci, si ii franse coloana...apoi se propti in ea si isi facu vant spre gaura din marginea turnului. el privi cum ultima harpie cadea in ceata. apoi simti ceva...."kay? ahaaaa...se pare k am ajuns bine." ken sari in interior....

[sungoddess]

Inapoi in turn,Kara tocmai terminase  cu paianjenul.
-Asa iti trebuie daca ma intzepi si ma faci sa am cosmaruri,zise ea scuturandu-se pe maini.
Cei trei urcara pe scari in continuare.Kara se simtzea ciudat.O apucara niste ameteli ingrozitoare,insa nu stia de la ce.Se sprijini de unul din peretii reci si incepu sa respire greu.
-Ce sa intamplat?intreba Dermod si Angel intr-un glas.
-Nu stiu...imi simt ochii umezi si...am ameteli puternice,zise ea tinandu-si ochii inchisi.Dermod se apropie si ii lua cpaul in maini.
-Lasa-ma sa ma uit,zise el incercand sa-i deschida usor ploapele .Incet,Kara deschise ochii.Dermod paru surprins o clipa,dar Angel dadu un mic strigat.
-Ce..ce sa intamplat cu ochii ei?intreba fata speriata.Ochii Karei luceau rosiatic ca focul,ca si cum avea flacari in pupile.
-Ce..ce vezi?intreba Kara un pic panicata.
-Ma miram cand o sa se intample asta...zise el mai mult multumit decat ingrijorat.
-Ce e?Zii odata!!ordona Kara.
-Felicitari..tocmai ai mai avansat un grad in puterile tale,zise Dermod fericit.Kara parea sa nu priceapa.
-Ce inseamna asta?intreba Angel uitandu-se cu atentie la ochii elfei.
-Acum imi amintesc..inainte sa te intzepe..ti-a introdus un praf pal in ochi..probabil n-a avut efectul care trebuia sa-l aiba..si in loc sa te orbeasca..ti-a trezit o noua putere,explica el.
-Vorbeste pe limba mea mah!!zise Kara din ce in ce mai nerabdatoare.
-Asta e una din puterile sacre ale Phoenixului..pe langa vindecare absoluta,asta daca esti destul de experimentat ca sa faci asta, ''Divine Sight''  este..ceva minunat,marturisi el mandru.
-Daca mai bagi  propozitii d-astea care n-au sens..jur ca iti tai limba!!In propozitii scurte!ceru ea .
Dermod  pufni.
-''Divine Sight''...puterea care iti permite sa vezi adevarata natura a lucrurilor sau sa vezi lucrurile ascunse ochiului liber.Astfel..nu vei mai putea fii inselat de aparentze.
-OOo...exclama Kara.Bun!!zise ea .Dar avem o mare problema..nu vad nimic acum!Adica...nu vad nimic ..nimic..am orbit?intreba ea speriata.
-Nu cred..probabil trebuie ceva timp ca ochiul sa se obisnuiasca cu asta.Va fi greu la inceput.
-Mersi ca mi-ai zis,zise Kara bajbaind dupa ceva de care sa se sprijine.
-Atentie..acolo sunt...incerca Angel sa zica..dar prea tarziu..ZBANG...Kara dadu nas in nas cu nijte armuri vechi care se prabusira intr-o secunda peste ea.
-O sa iasa un cucui mare rau,zise Dermod .
Tinandu-se de umarul lui Dermod,cei trei avansau la urmatorul etaj.Erau cam multe scari intre etaje,si bine ar fi fost daca doar asta era problema.
Kara simti o pulsatzie in ochiul drept,se intoarse insa privirea era inca incetosata.
''Ahhh..la naiba..nu vad !''gandi ea.
-Ai vazut ceva?intreba Dermod precaut.
-Nu stiu..a fost ceva foarte scurt..insa..AHHHH....Angel dadu un tzipat de zile mari.O mana invizibila o tragea in peretele de piatra.
Dermod se duse si incerca sa taie acel lucru care o tragea pe fata..insa nu putea vedea nimic.
-Kara..fa ceva!Trebuie sa incerci sa vezi ce se intampla.Kara isi fortza privirea..dar nu putea vedea exact.Nu vedea decat o umbra.
''Ce ma fac?Daca aveam mai mult timp...''gandi ea panicata.

[Forever]

Odata ce in sufletul lui Ajaar a patruns puterea lui Ebril,drumul spre Nekronpolis nu mai reprezenta un mister,noua putere il calauzea,simtind sursa raului suprem.
"Poate ar trebui sa ma multumesc cu ceam obtinut,poate ca nu merita sa ma pun intr un pericol atat de mare. Dar puterea ce as putea sa o obtin combinand ce mi a oferit Ebril cu Phoenixul ar fi uriasa! La naiba o sa am totul sau NIMIC! (judecata vrajitorului era deja umbrita de setea imensa de putere si fanatismul sau).
Framantat de aceasta vrajitorul se trezil a baza impunatorului turn din care izvora raul pur fara sa costientizeze cum si cat timp a facut pana acolo,esentza lui Ebril il purtase instinctiv pana acolo.
"Aici este!" (ridicand ochii spre norii in care se pieredea varful imensului turn). "Aici se va da lupta finala,aici soarta isi va spune ultimul cuvant pentru toti! Deja se pare ca unii sunt aici,fiind aproape de a si  juca si cartea finala! Acum sa gasesc posesorul Phoenixului.."
Gandind aceasta vrajitorul se indrepta inspre necunoscutul ce il reprezenta imensul turn...

[andemon]

ken reusise sa patrunda prin zid...si prinsese ceva cu mana. "la naiba! nu putea si baba aia sa faca gaura mai adanca?!" acum el tragea de....ceea ce prinsese de partea cealalta, incercand sa treaca de zid.
de partea cealalta, angelus se saturase se fie trasa asa.
"hei! dermod! sagetile alea sunt de decor?! trage o data!"
"dar doamna...nu vad clar si..."
"sa simplific situatia..." grai angel calm. "trage acum sau o sa regreti k ai mancat la cina!"
dermod se indrepta brusc. "da doamna!"
kara radea pe infundate...elful scoase arcul, tinti si trase...sageata nimeri....nimeri bratul lui ken, si baiatul trase repede mana.
"aaaaau! ce e asta?! "ziua fa-i gauri lui ken"?! ajunge!" ken stranse pumnul...tinti gaura si lovi cu putere.
zidul fu facut pulbere si cei trei fura aruncati in spate. kara, desi nu vedea cu ochii, noua ei abilitate ii permitea sa il vada pe inamic. "azarath metryon flarea!" ea elibera o flaca puternica kre mistui totul in zona impactului. kara sufla in degetul ei aratator, privi inspre acolo si spuse: "ce e? te-a ars?"
din fumul inecacios, o silueta pasi...parea nevatamata. "cum?! vraja aceea trebuia sa...." dermod isi pregati arcul, tintind umbra. kara era gata de o noua vraja. insa forma nu se opri, se napusti asupra lui dermod, zburandu-i arcul din mana cu o lovitura de picior, apoi o tinti pe kara. "magna flarea!" kara elibera o flacara si mai mare, kre exploda la contactul cu acel inamic. unda de soc o arunca in spate....dar umbra iesi iar din fum....si grai: "esti mai inflacarata k de obicei...kay."
angel: ?
dermod: ?
kara: "tu....tu esti?!"
ken se scutura de praf si de cenusa...."da....dar iarta-ma..nu am apucat sa ma spal..." zise el zambind.
kara se incrunta si stranse din pumn...."atunci sa te ajut eu....selaqua!" un jet imens de apa il lovi pe ken..."sa te inveti minte sa te mai furisezi asa!"
ken iesi insa neatins din apa...."da ce? un lighean nu imi dai?"
toti erau uimiti...vrajile se pareau k nu il afecteaza. ken lua o pauza si le explica despre jorad, ebril, giulgiul si ajaar.
"he...nu esti singurul cu ceva nou de oferit...acum k mi s-au limpezit ochii pot sa vad aura de kre vorbeai...."
"wow...acum ar trebui sa fim in siguranta fata de cei kre le-au ucis pe nashimo si elwin..."
"da...dar siguranta e relativa.." zise kara..." si trecatoare.." completa ken.

[sungoddess]

''Ei bine..macar acum suntem cu o persoana in plus..sper ca si Xan si Zexius sa fie bine.''gandi Kara vazandu-l pe ken cu obisnuita lui maimutzareala.
-Deci..ati avut vreun  comitet de primire pana acum ?intreba ken in timp ce urcau spre urmatorul etaj.
-Da..un paianjen mare si urat,povesti Kara.
Insa toti se oprira cand ajunsera la urmatorul etaj.O usa mare din fier incheia drumul.
-He?Cum e posibil?intreba Angel uimita.Turnul parea sa aiba multe etaje.
-Asta..sau poate urmatorul set de scari se afla pe partea cealalta,specula Dermod analizand cu atentie usa.
Acum ca ochii Karei incepura sa-si revina nu numai la vedere dar si la culoarea obisnuita,elfa putea sa vada daca vreo magie sau vreun truc ii astepta.
-Deci..?intreba ken cu entuziasm.Ce vezi pe partea cealalta...zombii mancatoare de creier?Vampiri insetati de sange?Varcolaci..fantome?Ce ce? Kara ii puse palma peste gura.
-Vorbesti mult,suiera ea .ken bolborosea cv dar elfa inca ii tinea mana peste gura.
Din nefericire..Kara nu putea vedea decat ce se afla in fatza ochilor ei,nu ce se afla dupa un obiect(nu vede prin obiecte..ci doar daca sunt reale sau nu..daca sunt fermecate sau nu)
-Ei bine..usa nu are nimic..dar ce se afla dincolo..nu pot garanta,zise ea serioasa.Simt o prezentza..insa..ceva imi blocheaza simtzurile..nu mai am o raza atat de mare de detectare.
-Atunci..singura cale este sa intram,zise Ken luand-o in graba spre usa s-o impinga.Usa insa nu se clinti din loc.De n use chinuii Ken s-o impinga..mult si bine...dadu apoi un picior i nea..Ytaaaaiiiii...degetele..nu mai imi simt degetele..se smiorcai el.Cei trei dadura din cap dezaprobator.Kara lua pumnalul si se apropie de una din usi.
-Fortza nu este intotdeauna solutzia,zise ea si baga pumnalul in una din balamalele usii.O propti bine si impinse usor in sus.Asa proceda cu toate pana cand una din usi se deschise.
-Hm..pufni Ken..puteam si io sa fac asta.
Usa se deschise si un hol lung ducea catre o alta usa in capatul celalat.
-Cam multe usi pe aici,zise Kara nervoasa.
Divine Sight se activa instantaneu.
-Repede,saritzi,urla Kara luand-o pe Angel de mana.Niste tzepi uriasi iesira exact din locul in care tocmai se aflase elfa.
-Ma simt ca in jocurile alea cu tot felul de teste,zise Dermod analizand tzepii ascutiti.
Holul se intuneca deodata,toate  flacarile se stinsera.Divine Sight insa era activ si ochii elfei puteau vedea totul.Nijte siluete pluteau spre ei incet.
-O o..exclama Kara.
Semanau cu nijte fantome,dar mult mai urate si scarboase.Sangele se scurgea de pe cele doua membre superioare(ca nu prea semanau cu maini) si pareau sa aiba dintzi mari ascutzti de asemenea plini de sange.
-Deci?intreba Ken gata de atac.
-Mainile si dintzii..insa..trebuie sa facem lumina..nu stiu de ce..dar intunericul ii favorizeaza.
-Normal..tipii rai urasc lumina..e un fapt dovedit.

[Yazoo]

Cei doi demoni paseau incet pe lungul si ingustul coridor; mergeau deja de ceva vreme, insa drumul era parca nesfarsit, si neschimbat. Peretii erau simpli, fara ferestre, fara usi, doar cate o torta din cand in cand, ce mai lumina cat de cat holul.
Zexius: "daca asta e una din vrajile lui Kron..." ridica acesta pumnul suparat.
Xanek: "ma indoiesc ca ar fi atat de inventiv doar pentru a ne incetini. cred ca e doar ciudata arhitectura a turnului." zise Xan rotind capul privind peretii.
Zexius: "si chiar si asa, m-am saturat de coridorul asta. Cine l-a construit a avut un simt al umorului foarte bolnav!"
Xanek: "si ma rog...ce ai avea de gand? hmm? sa mai darami vreoun perete ceva; poate doi? poate dupa cativa ajungi si tu undeva, cand n-o mai fi nimic din turn." raspunse demonul sarcastic.
Zexius: "eu...nu..." se freca acesta in cap.
Xanek: "atunci nu te mai plange si mareste pasul!"
Desi nu arata asta, Xanek era foarte ingrijorat. Bariera aceea ce parea sa invaluia zona, nu numai ca-i deregla orientarea si directia, ci ii anula si simturile sale demonice. Era chiar indeajuns de puternica, incat nici aura emanate de amuleta lui Angel nu o putea simti. Era clar magie foarte puternica la mijloc. De aceea era mereu atent, cercetand cu privirea orice imprejurime, orice milimetru al peretilor, ciulind urechile la cel mai mic sunet.

Coridorul se mai prelungi inca cu mult; insa intr-un final se vazu o lumina in departare. Ambi pasira intr-o camera ce parea o fundatura. Camera era simpla, exact ca si restul decorului de pana acum. Luminata de cateva torte atarnate pe pereti, singurul lucru care iesia in evidenta, era o statuie. O statuie de metal, reprezentand o zeitate feminina demonica. Mareata Tifareth The Spell Breaker, imortalizata la fel de frumoasa precum se spunea despre ea in legendele vechi; stand in genunchi, cu mainile intinse, din palme arzand flacari albastre; iar pe frunte un cristal alb, lucind puternic. Xan pasi inainte morfandu-si coasa.
Xanek: "asta era deci!" grai el ridicand arma.
Zexius: "ce..ce e?..." insa inainte ca acesta sa termine ce avea de zis, Xanek lovi puternic statuia; in secunda urmatoare archdemonul fu izbit de peretele opus statuii, crapandu-l. Ridicandu-se incet, incepu sa rada.
Xanek: "ahahahaha...tipic Kron sa puna o bariera de protectie pe statuie."
Zexius: "bariera?"
Xanek: "ar vrea el..." rasti acesta inaintand a doua oara spre statuie. Incorda muschii, stranse puternic cu ambele maini de maner, si lovi orizontal, tintind gatul acesteia. Zexius nici nu apuca sa clipeasca din cauza scanteilor ce iesira in urma atacului, ca coasa lui Xan si trecu la putina distanta de el, infigandu-se in perete. Demonul la randul lui fu din nou proiectat in unul din pereti. Acesta iesi din crapatura scuturandu-si praful si pietrucelele de pe pelerina, strangand tare din dinti, privind statuia cu ura. "AAAaaaa." zbiera acesta! "probabil razi acum Kron..." spuse acesta apoi, pe un ton mai calm. "iti bati joc de mine?" ridica demonul mana dreapta in sus. Energie neagra incepu sa se stranga in palma, in timp ce ochii i se inroseau iar dintii ii se ascuteau; acesta ranjind larg. Fruntea ii lua dintr-odata foc, iar coarnele se formara parca din flacari. "GRRRaaaaaHHH!!!!!!" zbiera acesta din nou zguduind incaperea. Demonul desparti picioarele...avansand intr-o secunda spre statuie. Prinse capul acesteia cu mana dreapta strangand puternic. "KROOOON!" urla din nou; in momentul acela, capul statuii se facu farame in palma lui. Demonul facu un pas inapoi, se roti si izbi cu cotul fix in centrul ei. Aceasta se crapa explodand in zeci de bucati. Xanek ramase gafaind. Zexius de mai departe privea mut. Demonul isi puse mana la ochi, reglandu-si respiratia. Coarnele incepura sa arda ca niste bucati de hartie, dinsparand complet si fara urma cand ajusera in dreptul fruntii; el scutura din cap apoi se intoarse.
Xanek: "sa mergem!" Zexius se uita mirat, insa se apropie fara sa spuna o vorba. Xan ii puse mana pe umar, iar cei doi disparura intr-un nor de fum

In locul in care Ken si cu ceilalti tocmai terminau de distrus ultima fantoma, Angel tresari. Se ridica in picioare tremurand. Intoarse incet capul; ochii i se luminara. Cei doi demoni pasira din fumul negru ce se risipea incet.
Xanek: "Ne scuzati ca am intarziat atat!" Angel o lua la fuga spre el, in timp ce restul rambira, respirand un pic mai usurati.

Inapoi in camera unde demonul distrusese statuia, un fum negru se forma in mijlocul locului in care aceasta statu pana acum. In momentul urmator, tortele se stinsera si din intuneric se auzi un raset feminin diabolic.

Kron: "Xan, nu incetezi niciodata sa ma uimestri cu puterea ta; insa ma tem ca de data asta, ti-ai condamnat tot grupul la pierire. mwahahaha!" incepu demonul sa rada.