Cei doi demoni paseau incet pe lungul si ingustul coridor; mergeau deja de ceva vreme, insa drumul era parca nesfarsit, si neschimbat. Peretii erau simpli, fara ferestre, fara usi, doar cate o torta din cand in cand, ce mai lumina cat de cat holul. Zexius: "daca asta e una din vrajile lui Kron..." ridica acesta pumnul suparat. Xanek: "ma indoiesc ca ar fi atat de inventiv doar pentru a ne incetini. cred ca e doar ciudata arhitectura a turnului." zise Xan rotind capul privind peretii. Zexius: "si chiar si asa, m-am saturat de coridorul asta. Cine l-a construit a avut un simt al umorului foarte bolnav!" Xanek: "si ma rog...ce ai avea de gand? hmm? sa mai darami vreoun perete ceva; poate doi? poate dupa cativa ajungi si tu undeva, cand n-o mai fi nimic din turn." raspunse demonul sarcastic. Zexius: "eu...nu..." se freca acesta in cap. Xanek: "atunci nu te mai plange si mareste pasul!" Desi nu arata asta, Xanek era foarte ingrijorat. Bariera aceea ce parea sa invaluia zona, nu numai ca-i deregla orientarea si directia, ci ii anula si simturile sale demonice. Era chiar indeajuns de puternica, incat nici aura emanate de amuleta lui Angel nu o putea simti. Era clar magie foarte puternica la mijloc. De aceea era mereu atent, cercetand cu privirea orice imprejurime, orice milimetru al peretilor, ciulind urechile la cel mai mic sunet.
Coridorul se mai prelungi inca cu mult; insa intr-un final se vazu o lumina in departare. Ambi pasira intr-o camera ce parea o fundatura. Camera era simpla, exact ca si restul decorului de pana acum. Luminata de cateva torte atarnate pe pereti, singurul lucru care iesia in evidenta, era o statuie. O statuie de metal, reprezentand o zeitate feminina demonica. Mareata Tifareth The Spell Breaker, imortalizata la fel de frumoasa precum se spunea despre ea in legendele vechi; stand in genunchi, cu mainile intinse, din palme arzand flacari albastre; iar pe frunte un cristal alb, lucind puternic. Xan pasi inainte morfandu-si coasa. Xanek: "asta era deci!" grai el ridicand arma. Zexius: "ce..ce e?..." insa inainte ca acesta sa termine ce avea de zis, Xanek lovi puternic statuia; in secunda urmatoare archdemonul fu izbit de peretele opus statuii, crapandu-l. Ridicandu-se incet, incepu sa rada. Xanek: "ahahahaha...tipic Kron sa puna o bariera de protectie pe statuie." Zexius: "bariera?" Xanek: "ar vrea el..." rasti acesta inaintand a doua oara spre statuie. Incorda muschii, stranse puternic cu ambele maini de maner, si lovi orizontal, tintind gatul acesteia. Zexius nici nu apuca sa clipeasca din cauza scanteilor ce iesira in urma atacului, ca coasa lui Xan si trecu la putina distanta de el, infigandu-se in perete. Demonul la randul lui fu din nou proiectat in unul din pereti. Acesta iesi din crapatura scuturandu-si praful si pietrucelele de pe pelerina, strangand tare din dinti, privind statuia cu ura. "AAAaaaa." zbiera acesta! "probabil razi acum Kron..." spuse acesta apoi, pe un ton mai calm. "iti bati joc de mine?" ridica demonul mana dreapta in sus. Energie neagra incepu sa se stranga in palma, in timp ce ochii i se inroseau iar dintii ii se ascuteau; acesta ranjind larg. Fruntea ii lua dintr-odata foc, iar coarnele se formara parca din flacari. "GRRRaaaaaHHH!!!!!!" zbiera acesta din nou zguduind incaperea. Demonul desparti picioarele...avansand intr-o secunda spre statuie. Prinse capul acesteia cu mana dreapta strangand puternic. "KROOOON!" urla din nou; in momentul acela, capul statuii se facu farame in palma lui. Demonul facu un pas inapoi, se roti si izbi cu cotul fix in centrul ei. Aceasta se crapa explodand in zeci de bucati. Xanek ramase gafaind. Zexius de mai departe privea mut. Demonul isi puse mana la ochi, reglandu-si respiratia. Coarnele incepura sa arda ca niste bucati de hartie, dinsparand complet si fara urma cand ajusera in dreptul fruntii; el scutura din cap apoi se intoarse. Xanek: "sa mergem!" Zexius se uita mirat, insa se apropie fara sa spuna o vorba. Xan ii puse mana pe umar, iar cei doi disparura intr-un nor de fum
In locul in care Ken si cu ceilalti tocmai terminau de distrus ultima fantoma, Angel tresari. Se ridica in picioare tremurand. Intoarse incet capul; ochii i se luminara. Cei doi demoni pasira din fumul negru ce se risipea incet. Xanek: "Ne scuzati ca am intarziat atat!" Angel o lua la fuga spre el, in timp ce restul rambira, respirand un pic mai usurati.
Inapoi in camera unde demonul distrusese statuia, un fum negru se forma in mijlocul locului in care aceasta statu pana acum. In momentul urmator, tortele se stinsera si din intuneric se auzi un raset feminin diabolic.
Kron: "Xan, nu incetezi niciodata sa ma uimestri cu puterea ta; insa ma tem ca de data asta, ti-ai condamnat tot grupul la pierire. mwahahaha!" incepu demonul sa rada.
|